Capitalul Privat Romanesc

Ziarul Financiar cu sprijinul Patronatului Investitorilor Autohtoni PIAROM (Cristian Parvan, Presedinte) a organizat lansarea celei de-a II-a editii a studiului Capitalul Privat Romanesc 2016. O analiza foarte bine elaborata care a generat dezbaterea privind Situatia capitalului privat romanesc si posibilitatile de dezvoltare ale acestuia. Lucrarea  isi propune sa descrie situatia companiilor cu capital privat romanesc pe baza datelor din 2015, comparativ cu 2014, dupa ce prima editie a proiectului a prezentat in detaliu, pentru prima data in Romania, situatia capitalului romanesc intre 2008 si 2014.

1940 vizualizari

La evenimentul organizat de PIAROM au participat Cristian Parvan - Presedinte PIAROM, Sorin Paslaru - redactor sef Ziarul Financiar, Constantin Savu, membru PIAROM - Presedinte UZINSIDER Grup, Mircea Tudor, membru PIAROM - Presedinte MBTelecom Ltd, Iuliean Hornet, membru PIAROM - Director General ECOHORNET, Adrian Bizgan, membru PIAROM - Director Clusterul Tehnologiilor de Securitate din Romania.
 
Teme dezbatute cu aceasta ocazie, au fost legate de ponderea capitalului privat romanesc in economie, pe ramuri si in judete, numarul de salariati, profitabilitatea, randamentul activelor si productivitatea capitalului privat romanesc, valoarea adaugata pe ramuri industriale, situatia indatorarii si capitalizarii firmelor locale, strategii pentru cresterea investitiilor firmelor cu capital privat romanesc s.a.
 
Prima editie a studiului a descris ponderea capitalului privat romanesc in economie din punct de vedere al cifrei de afaceri, a numarului de companii, a capitalului propriu, a activelor si a analizat diferenta intre profitabilitatea, indatorarea si productivitatea companiilor cu capital romanesc fata de cele straine. Datele arata ca structura capital romanesc versus capital strain se pastreaza in 2015. Continua tendinta relevata in editia intai, prin care profitabilitatea companiilor cu capital romanesc este mai mare decat cea a companiilor cu capital strain, distanta intre salariile platite de companiile romanesti si cele straine se mareste, iar gradul de indatorare al companiilor romanesti se micsoreaza.
 
In cea de-a doua editie a lucrarii, plus, este analizata in plus corelatia intre cifra de afaceri totala pe judete si valoarea adaugata bruta pe judete, pornind de la cazul diferentei intre judetul Iasi si judetul Arges. In judetul Iasi, valoarea adaugata bruta este mai mare decat cea creata in judetul Arges, cu toate ca prezenta Automobile Dacia la Pitesti ii asigura judetului Arges o cifra de afaceri a companiilor locale dubla fata de Iasi.
 
Iata care au fost concluziile: 

1. Firmele cu capital privat romanesc si-au pastrat ponderea la 47% din economie, firmele straine au 49% si firmele de stat restul de 4%; toate au crescut cu 8%.

2. Firmele private romanesti au angajat cu 60.000 mai multi salariati in 2015, pe fondul cresterii afacerilor; firmele straine raporteaza cu 2.000 angajati mai putin.

3. Firmele private romanesti au raportat un rezultat net dublu fata de 2014, de 27 mld. lei, adica o profitabilitate de 5% fata de 1,5% firmele straine.

4. Firmele private romanesti si-au redus gradul de indatorare de la 66% la 64% pe fondul mentinerii activelor la acelasi nivel.

5. Firmele private romanesti au raportat un ROE – o rentabilitate a capitalurilor proprii de 18%, fata de 4,6% a firmelor straine.

6. Firmele private romanesti raman majoritare in comert, constructii, agricultura, transport si industrie alimentara.

7. Firmele private romanesti au pierdut substantial cota de piata in agricultura (de la 87% la 81%), in industria alimentara (de la 66% la 59%), comert cu amanuntul (de la 66% la 58%), turism (de la 83% la 71%.

8. Cifra de afaceri a judetelor din Vest, dominate de capitalul strain, a crescut substantial anul trecut (Cluj – cu 16%, Arad − cu 13%, Mures − cu 13%).

9. PIB-ul judetelor dominate de investitorii straini (exemplu Arges) este substantial mai redus raportat la cifra de afaceri obtinuta per total decat in judetele dominate de firmele romanesti.

10. Un euro productie in plus in industria mijloacelor de transport (care presupune importuri masive) aduce doar 0,21 euro PIB, pe cand un euro in plus in industria mobilei aduce 0,55 euro PIB, iar in industria alimentara aduce 0,38 euro la PIB.

Practic, analiza capitalului privat romanesc si cae a ponderii sale in economie si in sectoare de business este necesara pentru a avea, citam, o imagine asupra parghiilor prin care dezvoltarea economica a Romaniei sa nu mai fie lasata la voia intamplarii, ci prin masuri inteligente recuperarea decalajelor fata de Vest sa se faca intr-un ritm mai rapid.
 
Conform intiatorilor acestui studiu, Ziarul Financiarr, cu sprijinul PIAROM, desi Banca Nationala si Institutul National de Statistica publica anual un studiu comun privind Investitiile Straine Directe, nici o institutie publica din Romania nu se ocupa cu evaluarea si masurarea impactului in economie a investitiilor autohtone

Realizator: Oana Georgescu
Foto: Sebastian Oros




Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc Capitalul Privat Romanesc

Cuvinte cheie
Patronatul Serviciilor Private din Romania, PIAROM, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania, Ziarul Financiar, Capitalul Privat Romanesc 2016, Cristian Parvan, Sorin Paslaru, Uzinsider Grup, MBTelecom Ltd, Iuliean Hornet, Ecohornet, Clusterul Tehnologiilor de Securitate din Romania, Tonica by Catena, farmacia Catena

Comentarii



Nume



Comentariu