Palatul Ghica, o perla ascunsa in uitare

- arte
- sanatate
- lifestyle
Frumuseţe
Fitness
Cuisine
Timp liber
- Calatorii
- Copilul tau
- Hobby
- Sport
Evenimente
Colecţia Senso TV

Home

Lifestyle

Calatorii

Palatul Ghica, o perla ascunsa in uitare

Palatul Ghica, o perla ascunsa in uitare

481 vizualizari
Îmi place

Bucureştiul este încojurat nu doar de o întragă salbă de lacuri aşa cum ne-am obişnuit la geografie, ci şi de un şirag de palate frumoase, multe date uitării sau scoase din circuitul turistic în lipsa renovărilor. Un asemenea edificiu este Palatul Ghica. Povestea lui a început odată cu primul domn regulamentar la Bucureşti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842)(fiul marelui ban Dumitrache Ghica şi frate cu primul domnitor pământean al Ţării Româneşti -1822-1828 - Grigore Dimitrie Ghica).

This website is best viewed with Flash Player .

Printre rămăşiţele Codrilor Vlăsiei, pe malul drept al râului Cociovaliştea, în satul Căciulaţi, domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica a hotărât în 1830 înălţarea unei reşedinţe de vară. Construcţia a fost finalizată în 1834. Palatul şi biserica, adăugată în 1832 erau încojurate de un frumos parc de 16 ha în care se regăsea o minunată seră, două fântâni arteziene care răcoreau vara oaspeţii domnitorului. Cum domnitorul Ghica nu a fost căsătorit şi nu a avut urmaşi, palatul a fost moştenit de sora sa Profira Ghica, căsătorită Mavros, apoi Blaremberg. Fiicele Profirei: Maria şi Irina au moştenit palatul şi domeniul. Acestea fiind căsătorite cu politicieni şi diplomaţi importanţi ai vremii percum Nicolae Fiilipecu şi diplomatul Edgar Mavrocordat, au făcut din Palatul Ghica un adevărat loc de întâlnire pentru personalităţile vremii. Pe aici au trecut N. Iorga, I.G. Duca, Barbu Ştefănescu Delavrancea şi mulţi alţii. În anii celui de Al Doilea Război Mondial, palatul a servit ca loc de refugiu pentru diplomaţii Legaţiei Franţei, iar comuniştii l-au transformat în baie publică, apoi a servit pe rând ca sediu al comisiei cadastrale de la Primăria din Căciulaţi, a funcţionat ca Judecătorie Mixtă Comunală, organizaţie locală a Partidului Muncitoresc Român şi chiar sediu al securităţii. Din 1952 Academia Română a transformat Palatul Ghica în Casă de Odihnă şi Creaţie pentru scriitori şi oameni de ştiinţă, pentru ca prin 1985 să fie preluat de Gospodăria de Partid Snagov. În 1990, edificiul a revenit Academiei Române care îl are şi azi în păstrare.
Din păcate, după 1990, la Palat s-au făcut doar câteva lucrări de consolidare între 1992 şi 1996, nu şi o restaurare serioasă de care ar avea nevoie urgentă pentru a fi trecut pe lista monumentelor istorice demne de vizitat în jurul Bucureştiului.

Galerie foto