Strada Buzesti - A fi sau a nu fi
1705 vizualizari
Îmi place
Dărâmarea Străzii Buzeşti din capitală, care face legătura între Piaţa Victoriei şi Calea Griviţei, cu toate contestaţiile proprietarilor, a început în noiembrie 2010.
1705 vizualizari
Îmi place
Dărâmarea Străzii Buzeşti din capitală, care face legătura între Piaţa Victoriei şi Calea Griviţei, cu toate contestaţiile proprietarilor, a început în noiembrie 2010.
This website is best viewed with Flash Player .
O parte din casele de pe Strada Buzeşti au ajuns moloz. Celelalte, neputincioase, aşteaptă. Aproape 90 de case, unele construite la începutul secolului XX, vor avea aceeaşi soartă. Se va putea lăţi astfel strada care va fi o parte din viitorul bulevard Uranus.
Pe această stradă au locuit Veronica Micle cu Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga. Această stradă s-a numit şi „Uliţa Buturugarilor“, deoarece pe aici treceau carele cu buturugi rămase după tăierea pădurilor din jurul Bucureştiului. În anul 1900, în Piaţa Victoriei, la intersecţia Căii Victoriei cu Buzeşti se construieşte Palatul Funcţionarilor Publici, proiectat în stil neoromânesc de arhitectul Nicolae C. Mihăilescu (1863-1934). Imobilul va fi afectat de un incendiu în 1904 şi va fi distrus în bombardamentele din 1944.
În 1940, este înfiinţată Compania de Teatru Vasiliu Birlic, la grădina „Volta“ din Buzeşti. Aici se va prezenta piesa „Acceleratul 402“ de Stroe şi Vasilache. După reparaţii şi modernizare, la 21 martie 1958, se redeschide cinematograful „8 Martie“ (fost „Volta“) de pe Strada Buzeşti.
În intersecţia Griviţei cu Buzeşti se află clădirea fostului cinematograf “Feroviarul”, construită în stil neoclasic francez la 1885, prima casă impozantă de pe stradă. A fost prezentă pe multe ilustrate şi a dat tonul construirii altor case impozante în zonă, care devenise foarte prosperă.
Toate acestea, ca atâtea altele, vor deveni amintire.
Galerie foto
Comentarii
Pe această stradă au locuit Veronica Micle cu Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga. Această stradă s-a numit şi „Uliţa Buturugarilor“, deoarece pe aici treceau carele cu buturugi rămase după tăierea pădurilor din jurul Bucureştiului. În anul 1900, în Piaţa Victoriei, la intersecţia Căii Victoriei cu Buzeşti se construieşte Palatul Funcţionarilor Publici, proiectat în stil neoromânesc de arhitectul Nicolae C. Mihăilescu (1863-1934). Imobilul va fi afectat de un incendiu în 1904 şi va fi distrus în bombardamentele din 1944.
În 1940, este înfiinţată Compania de Teatru Vasiliu Birlic, la grădina „Volta“ din Buzeşti. Aici se va prezenta piesa „Acceleratul 402“ de Stroe şi Vasilache. După reparaţii şi modernizare, la 21 martie 1958, se redeschide cinematograful „8 Martie“ (fost „Volta“) de pe Strada Buzeşti.
În intersecţia Griviţei cu Buzeşti se află clădirea fostului cinematograf “Feroviarul”, construită în stil neoclasic francez la 1885, prima casă impozantă de pe stradă. A fost prezentă pe multe ilustrate şi a dat tonul construirii altor case impozante în zonă, care devenise foarte prosperă.
Toate acestea, ca atâtea altele, vor deveni amintire.
Galerie foto

































